Sari la conținut

Gravură neclară sau dublată: diagnoza celor trei cauze

Textul gravat care iese neclar, cu umbre sau vizibil dublat are trei cauze destul de diferite. Arată suficient de asemănător încât mulți pierd mult timp reparând cauza greșită.

Ele reacționează însă diferit la un singur test, care le separă: rulați aceeași gravură la o viteză mult mai mică.

Gravați de două ori același bloc mic de text: o dată la viteza obișnuită, o dată la aproximativ un sfert din ea. Apoi comparați.

Ce vedeți Cauza Unde mergeți
Clar la viteză mică, dublat la viteză mare. Liniile de scanare alternative sunt decalate în direcții opuse, ceea ce dă un aspect de pieptene sau zigzag pe marginile verticale. Electronică, sincronizare Scanning offset, mai jos
La fel de prost la ambele viteze. O linie-umbră constantă, paralelă, lângă fiecare linie, cu același decalaj peste tot. Optică, traseul fasciculului Articolul despre linia de umbră
Neregulat și ondulat, mai rău la începutul și la sfârșitul liniilor sau acolo unde se schimbă direcția. Mecanică, joc sau vibrație Articolul despre vibrații

Acest singur test rezolvă majoritatea cazurilor. Restul paginii tratează cauza electronică, pentru că este singura care nu are un articol propriu.

Declanșarea fasciculului nu este instantanee. Comanda pleacă, iar sursa laser și sursa ei de alimentare au nevoie de puțin timp pentru a răspunde. La viteză mică, această întârziere nu contează. La viteză mare, capul s-a deplasat între timp pe o distanță măsurabilă, deci arderea ajunge puțin mai târziu.

Gravarea raster scanează alternativ de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. „Mai târziu” înseamnă spre dreapta pe o linie și spre stânga pe următoarea, deci liniile consecutive se decalează în direcții opuse. Asta produce aspectul caracteristic dublat sau în pieptene pe marginile verticale și de aceea se înrăutățește cu cât mergeți mai repede.

Compensarea este un tabel cu valori viteză-decalaj, care îi spune software-ului cu cât să declanșeze mai devreme la o anumită viteză. LightBurn o numește Scanning Offset Adjustment; alte programe numesc aceeași idee reverse interval sau reverse compensation.

Măsurarea este simplă în principiu: gravați un model de test la două sau mai multe viteze cunoscute, măsurați cât de decalate sunt capetele liniilor la fiecare și introduceți aceste perechi de valori.

BRM livrează LightBurn împreună cu mașinile, iar LightBurn oferă asistența software aprofundată, în cadrul parteneriatului nostru. În loc să păstrăm aici o copie a procedurii lor, folosiți sursa:

Dacă aveți nevoie doar ocazional de o gravură clară și nu vreți să calibrați nimic: gravați mai încet. Eroarea de scanning offset crește odată cu viteza, iar la viteze moderate este adesea suficient de mică încât să nu se vadă. Mai încet nu este întotdeauna practic în producție, dar pentru o lucrare unică este cel mai rapid drum spre un rezultat curat.

Înainte să conchideți că sincronizarea este de vină, excludeți cauzele fizice; sunt mai frecvente și afectează atât tăierea, cât și gravarea:

Dacă gravura este tulbure sau cu contrast slab, nu neclară sau dublată, este cu totul alt subiect (pregătirea imaginii și dithering-ul).